Marius Vetrici

Se pare că nu sunt singurul care s-a întrebat ce trebuie să faci ca să trăieşti 100 de ani. Domnul Dan Buettner este cercetător la National Geographic şi studiază modul de viaţă şi obiceiurile oamenilor din zone cu longevitate ridicată.

Cercetările sale arată că există 3 zone geografice pe globul pământesc unde oamenii cu vârste de peste 100 de ani se întâlnesc mult mai des decât în alte locuri. Acestea sunt: Sardinia, arhipelagul Okinawa din Japonia şi comunitatea Adventiştilor din California. Aceleaşi cercetări arată şi care sunt obiceiurile de viaţă ale preafericiţilor. Acestea sunt nouă la număr, împărţite în 4 categorii:

1. Mişcare naturală. Aceşti oameni nu fac sport regulat, ci fac multă mişcare naturală datorită naturii activităţilor lor cotidiene. Ei sunt fie agricultori, fie trăiesc în case cu scări înalte, pe care sunt obligaţi să le urce şi să le coboare zilnic, etc.

2. Au o privire corectă asupra vieţii. Cei din Sardinia şi Adventiştii se roagă în mod regulat. Acest lucru le scade ”nivelul turaţiilor” mentale, ceea ce le permite să-şi valorizeze mai mult propria viaţă printr-un echilibru foarte strict între muncă şi celelalte activităţi. Acest mod de viaţă reprezintă un curent nou, numit Downshifting.

În schimb japonezii din Okinawa privesc viaţa prin lentila unor scopuri foarte clare şi bine definite. Aceştia nu au în vocabular vreun termen pentru pensionare (perioadă din viaţă în care omul îşi cam pierde scopul în viaţă), în schimb ştiu exact care este scopul lor în viaţă şi de ce se trezesc în fiecare dimineaţă. Studiile arată că în anul în care un om se pensionează speranţa sa de viaţă se reduce cu 7 ani!

3. Au o alimentaţie înţeleaptă. Se pare că nu există o dietă a longevităţii. În schimb puţin alcool consumat în fiecare zi şi o dietă foarte bogată în legume sunt factori determinanţi pentru lungimea vieţii. Un alt aspect al alimentaţiei înţelepte este să nu ne îndopăm cu mâncare. Recomandarea japonezilor este să nu ne umplem stomacul mai mult de 80%, iar pentru asta putem folosi tot felul de trucuri, cum ar fi să mâncăm din farfurii mici, în care să punem mâncare puţină şi să nu ţinem vasul mare cu mâncare din care ne servim pe masă.

4. Modul în care sunt conectaţi la cei din jur. Longevivii îşi pun familia pe primul plan, au grijă de copiii şi de părinţii lor bătrâni. Ei aparţin de o comunitate unită prin credinţă religioasă, comunitate cu care se reunesc de cel puţin patru ori pe lună, fără excepţii. Şi cel mai important, longevivii au norocul să se fi născut în mijlocul unor oameni care sunt bine atât trupeşte cât şi sufleteşte sau se înconjoară şi interacţionează cu oameni de acest fel. În mod natural, oamenii care se simt bine se influenţează reciproc într-un mod foarte pozitiv, contribuind astfel la durata mărită a vieţii.

Pănă atunci puteţi viziona filmuleţul de pe TED de unde am aflat toate aceste lucruri aici.

Corporatist

Principalul avantaj pe care îl oferă un job într-o corporaţie este că o corporaţie oferă un întreg sistem care să vândă munca pe care angajatul o prestează. Cu alte cuvinte, este suficient să-ţi faci treaba foarte bine în cadrul corporaţiei pentru că sistemul va avea grijă să găsească clienţi cărora să le vândă serviciile tale şi să te scape de această bătaie de cap. În mod firesc, corporaţia îşi va opri o parte din acei bani pentru efortul de a-ţi fi vândut serviciile tale.

Liber profesionist

Există însă câteva profesii care nu au nevoie de acest sistem deloc, cum ar fi: medic, avocat, popă. Asta pentru că nevoia de aceste profesii este destul de evidentă, iar cererea suficient de mare încât să nu mai fie nevoie de un sistem intermediar care să se ocupe de vânzarea produselor sau serviciilor celui care le creează.

Antreprenor

Antreprenorul din păcate este în cea mai ingrată poziţie dintre cele trei. Asta pentru că pe de o parte el se ocupă să creeze produsul sau serviciul pe care îl vinde, iar pe de altă parte el trebuie să creeze şi sistemul care să vândă ceea ce produce el. Un antreprenor nu are luxul unui produs sau serviciu care să se vândă de la sine (ca în cazul liber profesioniştilor), dar nici luxul unui sistem care să vândă în locul lui (ca în cazul corporatiştilor).

Business Target Club (BTC) este un club de afaceri elitist…

V-aţi întors de la link-ul cu site-ul clubului? Perfect! Ştiu că arată frumos, dar haideţi să continuăm :)

Ziceam despre BTC că este un club de afaceri elitist cu antreprenori de succes şi manageri de top, selectaţi doar pe bază de recomandare din partea membrilor existenţi. Aceasta este definiţia pe scurt a unei iniţiative a două ONG-uri: JCI Bucureşti şi Fundaţia Naţională Tineri Manageri.

Ultimele 3 ediţii ale clubului le-am coordonat personal, ocazie cu care am învăţat o mulţime de lucruri despre ce înseamnă să organizezi un eveniment de networking. Dacă există interes, voi publica în detaliu modul în care am orgaizat întâlnirile BTC.

Pe data de 9 decembrie 2009 se va desfăşura cea de-a 8-a ediţie a întâlnirilor Business Target Club. Cu ocazia acestei întâlniri am lansat şi site-ul clubului, unde se vor anunţa ediţiile viitoare, vor apărea membrii clubului şi vor putea fi văzute ediţiile anterioare.

Aveţi invitaţia la eveniment mai jos. Mi-ar plăcea să ne vedem în număr cât mai mare pentru că se anunţă o discuţie foarte interesantă.

Cu ocazia organizării celei de-a opta ediţii a Business Target Club, proiect iniţiat de Junior Chamber International Bucureşti (JCI Bucureşti) şi Fundaţia Naţională a Tinerilor Manageri (FNTM), vă invităm să participaţi la conferinţa „România după alegeri. Tendinţe“, ce va avea loc miercuri, 9 decembrie 2009, orele 19:00, la Hotel Residence Cerisiers (str. Alexandru Constantinescu, nr. 33).

Previziunile privind evoluţia mediului de afaceri în 2010 depind în mare măsură de politicile economice adoptate de viitorul guvern al României. Participanţii la discuţii vor putea interacţiona cu specialişti de renume şi îşi vor putea clarifica aspecte importante legate de sectorul economic în care activează.

Întâlnirea se va desfăşura sub forma unei discuţii de tip panel, avându-i drept invitaţi:

	Gabriel Biriş - partener fondator al casei de avocatură Biriş-Goran, unul dintre experţii români de referinţă în domeniul fiscalităţii care a participat la consultările organizate de către Ministerul de Finanţe în legătură cu introducerea cotei unice de impozitare.
	Dan Ioan Popp - antreprenor, fondatorul, acţionarul principal şi preşedintele companiei imobiliare Impact Developer & Contractor. Impact este cea mai reprezentativă poveste de succes de finanţare prin intermediul Bursei de Valori Bucureşti.
	Cosmin Alexandru - director asociat al Brandivia, companie ce oferă servicii de consultanţă în branding şi strategie, membru fondator asociaţia Erudio, antreprenor, fondatorul firmei care a fost preluată de actuala Gfk Romania.
	Discuţia va fi moderată de doamna Andreea Roşca, fost redactor-şef la revista Capital, actualmente directoarea publicaţiilor de business ale trustului Realitatea-Caţavencu (Business Standard, Money Express, etc.)

Conferinţa va începe la ora 19:00 cu networking liber. Între orele 20:00 şi 21:30 va avea loc dezbaterea, urmată de o sesiune de Q&A. După orele 21:30, networking-ul va continua cu un cocktail în spaţiul pus la dispoziţie de Residence Cerisiers.

Avantajele de a participa la întâlnirile Business Target Club sunt:

• Networking-ul cu oameni de calitate, antreprenori şi manageri, selectaţi numai pe bază de recomandare din partea membrilor existenţi.
• Tema propusă a lunii va aduce în prim plan TENDINŢE prezentate de către specialişti aflaţi în avangarda domeniului lor de activitate pe piaţa din România.
• Destindere la un cocktail în compania unor oameni care împărtăşesc aceleaşi valori.

Taxa de participare
Taxa de participare la întâlnirile Business Target Club este de 250 RON şi include locaţia, accesul la dezbateri, materialele de prezentare şi serviciile de catering oferite de gazdele de la Residence.

Reducere 20%
În cazul înregistrării la eveniment şi achitării taxei de participare până la data de 4 decembrie 2009, se aplică o reducere de 20%, iar valoarea taxei de participare este de numai 200 RON.

Înscriere

Pentru a vă rezerva un loc la următorul eveniment Business Target Club, vă rugăm să accesaţi site-ul evenimentului www.btc.jci.ro, pagina Înscriere.

Vă aşteptăm la ultima ediţie a Business Target Club din anul 2009!

Marius Vetrici

Coordonator Business Target Club

Pe 30 octombrie am livrat un training de GTD la Conferinţa Naţională JCI de la Iaşi. M-am simţit foarte bine în timpul acestui training pentru că am vorbit despre un subiect care mă pasionează foarte mult şi am avut parte de o audienţă de peste 40 de oameni foarte activi şi curioşi să afle cât mai multe.

Mare mi-a fost însă surpriza să descopăr în raportul de evaluare post conferinţă că training-ul meu de GTD a fost selectat “Cel mai util training pentru viitor” de către 21% dintre cei chestionaţi, iar eu am fost votat al 3-lea în topul celor mai buni traineri de la conferinţă!

Mă simt onorat de acest vot. În mod clar nu mă aşteptam. Şi cu siguranţă că aceste rezultate mă obligă să continui cu training-ul de GTD şi de ce nu şi cu alte training-uri.

Raportul a fost realizat de firma Saviso şi poate fi vizualizat integral aici.

M-am însurat
În data de 5 septembrie 2009 am început o viaţă nouă (evident, mai bună :) ) şi, totodată, pe 5 septembrie au luat sfârşit cele 12 luni de planificare a preafericitului eveniment. Eu şi Oana ne-am simţit extraordinar de bine în pielea noastră de mire şi mireasă, iar despre invitaţi vă voi spune doar că au dansat şi s-au distrat până la 6:30 a doua zi dimineaţa :)

Scriu acest articol pentru amatorii de însurătoare şi măritiş, adică pentru cei care vor vrea să-şi organizeze propria nuntă. Nu vreau să trebuiască să redescoperiţi apa caldă şi să reinventaţi roata. Ci vreau să aveţi o viaţă frumoasă împreună, începând chiar de la organizarea propriei voastre nunţi. Voi înşira în continuare în mod deosebit de metodic toţi paşii şi toate etapele prin care am trecut împreună pe durata organizărilor.

Getting Things Done pentru alungarea stress-ului
„Bagheta magică” pe care am folosit-o pentru a gestiona cantitatea imensă de informaţii şi activităţi a fost metodologia mea preferată, numită Getting Things Done, pe scurt GTD. Se pot spune multe despre GTD, dar în ceea ce priveşte nunta, am folosit următoarele listuţe pe care am organizat ceea ce trebuie făcut:

-    Lista „Aştept să”: conţine toate lucrurile pe care le aştept de la alţii, aşa încât treaba să meargă înainte (de exemplu: să mă sune fotograful să-mi confirme data, să primesc pe email propunerea de meniu de la restaurant, să primesc o ofertă de preţuri pentru şampanie, etc.)

-    Lista „La PC”: conţine toţi paşii imediat următori pe care trebuie să-i fac eu ca să împing lucrurile înainte (de exemplu: să caut pe net un furnizor de vinuri care să facă şi livrare, să trimit email către firma care se ocupă de filmări video, etc.)

-    Lista „De sunat”: conţine toate apelurile telefonice pe care trebuie să le efectuez, în ceea ce priveşte nunta (de exemplu: de confirmat cu invitaţii ora şi locaţia (aici se trece fiecare invitat în parte), de întrebat la firma care face torturi dacă fac livrări, etc)

-    Lista „De cumpărat îmbrăcămine”: conţine toate articolele care trebuiau cumpărate pentru nuntă (de exemplu: papion, cămaşă, pantofi sau voal, etc.)

-    Nu în ultimul rând, liste tip „agendă de discuţii”. Pe acestea notam toate lucrurile pe care trebuia să le discut cu o anumită persoană la următoarea întâlnire (de exemplu: lista Oana conţinea tot ce trebuia să discut şi să decid atunci când mă revăd cu Oana, lista Mihai Teodorescu conţinea toate aspectele pe care a trebuit să le discut cu managerul restaurantului, etc.)

Aceste liste mă ajutau să fiu foarte eficient pentru că ştiam că atunci când voi avea 10 minute libere, voi scoate telefonul mobil şi voi suna pe cine trebuie conform listei „De sunat”, atunci când voi fi la calculator voi şti exact ce am de făcut conform listei „La calculator”, iar atunci când mă voi întâlni cu naşii noştri voi şti exact ce am să le comunic doar uitându-mă la lista „Agenda întâlniri naşi”.

Cu ajutorul acestor liste şi al abprdării GTD am reuşit să am mintea limpede şi atenţia focalizată. Un inventar rapid al listelor îmi oferea în orice moment informaţii valoroase despre „fronturile” pe care trebuia să fiu atent şi despre paşii imediat următori pe care trebuia să-i întreprind pe fiecare direcţie în parte.
Practic, GTD-ul a fost arma numărul 1 în lupta noastră cu stress-ul care uneori atingea cote insuportabile.

Excel-ul pentru calcule şi bugetare
Deoarece bugetul nostru de nuntă avea şi el o limită, a trebuit să instituim un control draconic asupra tuturor banilor cheltuiţi cu acest eveniment. Mai exact, a trebuit să:

-    Descoperim dinainte toate cheltuielile posibile şi imposibile pe care va trebui să le facem, să decidem dacă chiar sunt neapărat necesare şi să ne gândim la o sumă maximă pentru respectiva cheltuială.

-    Să încercăm să eşalonăm aceste cheltuieli aşa încât să nu se adune foarte multe într-o singură lună, ci să fie distribuite cât mai uniform pe următoarea perioadă. Da! Chiar se poate să plăteşti un furnizor în mai multe tranşe, cu condiţia să întrebi de această posibilitate. Versiunea ideală (din motive lesne de înţeles) era să obţinem plata furnizorului după terminarea nunţii.

-    Cheltuielile bugetate au fost grupate pe luni. În acest fel aveam o privire foarte clară asupra sumei pe care trebuia să o achităm în fiecare lună dinainte de nuntă şi să avem grijă ca această cheltuială să fie mai mică decât venitul nostru lunar.

-    Pe măsură ce efectuam cheltuieli legate de nuntă, le notam şi le introduceam în excel-ul magic.

-    Tot excel-ul ne-a ajutat să vedem cheltuielile estimate pe care le-am fi avut după terminarea nunţii (cu furnizori precum restaurantul, fotograful, dj-ul, etc.)

Aici veţi găsi şablonul fişierului excel pe care l-am alcătuit pentru acest scop.

Despre cum ne-am ales biserica, restaurantul sau data nunţii şi despre multe altele citiţi în articolele următoare. Rămâneţi pe fir.

În perioada 29 octombrie - 1 noiembrie 2009 voi fi la Iaşi, la Conferinţa Naţională JCI 2009, unde voi susţine un training pe GTD (Getting Things Done - arta de a fi productiv şi nestresat). Vedeţi şi banner-ul din dreapta.

Vom avea un program intens, dar deosebit de plăcut.

Ne vedem în număr cât mai mare acolo!

Pe 4 iunie 2009 a avut loc aniversarea acestui blog. Şi nu oricare, ci chiar aniversarea numărul unu!

Cum a crescut „micuţul” în primul an?
A început să „meargă de-a buşilea” şi uşor-uşor să prindă contur de bloguşor o dată cu premiul de la RoBlogFest. A „gângurit” 28 de articole până prin aprilie, când au început „să-i iasă dinţii”, „a făcut febră” şi… nu prea a mai zis nimic.

De ce nu am scris din aprilie?
Pentru că următoarele preocupări mi-au consumat cele 12 ore muncitoare din zi cu vârf şi îndesat:

1. Soft Mentor – a trebuit să restructurez firma ca să reducem drastic cheltuielile. Am mutat sediul şi, din păcate, am rămas cu 3 oameni în minus. Avem mult mai mult de lucru, dar în acest fel vom depăşi fără probleme „vremurile crizate”. La ordinea zilei sunt: suportul tehnic pentru cele peste 300 de firme care folosesc programe de gestiune de stocuri de la noi şi rescrierea principalelor produse prin înlocuirea bazei de date utilizate Visual FoxPro cu Microsoft SQL Server.

2. Organizarea nunţii mele. Da, mi-am găsit jumătatea :) şi în septembrie vom finaliza într-un mod cât se poate de frumos pregătirile de nuntă, care deja durează de 1 an.

3. Lucrarea mea de doctorat. Sunt în anul 3 de doctorat şi anul acesta va trebui să scriu şi să-mi susţin teza. Aceasta a rămas oarecum de izbelişte pe moment, dar, ca orice lucru neterminat, îmi stă pe creier.

Văd că am început bine acest articol, dar se pare că am redevenit serios, aşa cum îmi place mie să par. Aşa că, ia, hai să lăsăm scrupulozitatea la o parte. Mai bine cântaţi-mi la mulţi ani şi faceţi-mi o poză. Eu mi-am pus o dorinţă şi acum voi sufla în lumânarea de pe tort :)

Aveţi mai jos un articol de Cristian Lupşa despre cum folosesc eu, Marius Vetrici, GTD-ul în viaţa de zi cu zi. Interviul a apărut în numărul 18/2009 al revistei Esquire.

Pentru cei care nu ştiu, GTD vine de la Getting Things Done şi este o metodologie de organizare a tuturor activităţilor personale şi profesionale. În esenţă este o reţetă de cum poţi să fii productiv şi în acelaşi timp ne stresat.

Dacă estimare nu e, nimic nu e
-    Alo, Andrei? Salut! Hai că mă pornesc spre tine. Ajung cam în 40 de minute pe  traficul ăsta.
-    Salut! Bine, hai că te aştept. Încearcă să nu întârzii, că mai am o întâlnire după asta.

Dacă stăm şi ne gândim un pic vom realiza că estimarea timpului este peste tot în jurul nostru: estimăm cât vom face cu maşina din punctul A în punctul B, cât timp va dura o întâlnire, cât timp îi va lua chelnerului să ne servească masa, cât va dura renovarea biroului nostru sau cât va dura construcţia autostrăzii Bucureşti-Braşov!

În fiecare zi suntem forţaţi să facem cele mai diverse estimări de timp, adică să realizăm un calcul aproximativ al timpului care se va scurge între momentul de început al unei activităţi şi momentul când aceasta se va termina. La rândul nostru depindem şi suntem afectaţi de estimările făcute de ceilalţi. De aceea, estimările bune de timp ne fac viaţa mai uşoară şi nouă şi celor din jurul nostru, iar estimările proaste de timp pot să-ţi întoarcă ziua pe dos. Şi dacă ne mai gândim un pic, vom realiza că fără estimări nu putem trăi. Nu vom merge la un film care nu ştim când se termină, nu vom avea nici un client dacă nu-i vom putea spune dinainte cât durează până îi livrăm lucrarea şi nici un investitor nu-şi va investi banii într-un proiect despre care nu se ştie cât durează! Aşa că, vorba lui Creangă – „Vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă”.

Estimarea de acasă nu se potriveşte cu cea din târg
Din păcate, 90% din oameni estimează prost. Şi da, marea majoritatea a oamenilor subestimează timpul şi doar foarte-foarte puţini îl supraestimează. Amintiţi-vă de câte ori aţi ajuns înainte la o întâlnire şi de câte ori aţi aşteptat ca ceilalţi să apară, sau de câte ori aţi primit o lucrare înainte de termen şi de câte ori după.

Întârzierea este un fenomen generalizat şi cred că acest lucru se întâmplă din următoarele motive:
1. Marea majoritate a estimărilor sunt făcute „din burtă”.
2. Oamenii au tendinţa să reţină că un anumit lucru a durat mai puţin decât în realitate.
3. Munca intelectuală nu este măsurabilă şi nu are limite clare.

Le voi lua metodic, aşa cum îmi place mie:

1. Marea majoritate a estimărilor sunt făcute „din burtă”
„Burta”este cel mai la îndemână, cel mai rapid şi cel mai des folosit instrument de estimare a duratei unei activităţi. Din nefericire, este şi cel mai imprecis. Estimarea „din burtă” este potrivită pentru activităţile de zi cu zi datorită simplităţii sale, însă proiectele care presupun mai mulţi paşi, care implică mai mulţi oameni şi eventual şi bani necesită o abordare mai metodică, cum ar fi un grafic Gantt, Metoda Drumului Critic sau alte tehnici moderne de estimare.

2. Oamenii au tendinţa să reţină că un anumit lucru a durat mai puţin decât în realitate
S-a constatat [1] că estimările pe care le fac oamenii pentru durata unor activităţi complet noi sunt mai exacte decât estimările ulterioare pentru acelaşi tip de activităţi. Mai mult, oamenii reţin în mod eronat că o anumită activitate a consumat mai puţin timp decât a durat ea în realitate. Acest lucru face ca toate estimările ulterioare pentru activităţi similare să fie afectate negativ şi să fie realizate prea „strâns”.

3. Munca intelectuală nu este măsurabilă şi nu are limite clare
Dacă un muncitor are de fabricat 80 de piese în 8 ore, iar după 4 ore vede că a terminat doar 30 de piese, acestuia îi va fi foarte clar că se află în întârziere cu 10 piese. Dacă în schimb acelaşi muncitor constată că în aceleaşi 4 ore reuşeşte să fabrice 50 de piese, acesta va deduce că a fost foarte eficient în prima parte a zilei de muncă şi că va termina cele 80 de piese mai repede.

Cu totul alta este situaţia oamenilor care lucrează intelectual. Din păcate pentru ei această muncă nu este vizualizabilă şi de cele mai multe ori nici nu are unităţi de măsură. Spre deosebire de muncitorul care este capabil să vadă progresul pe care îl înregistrează cu fiecare piesă, munca intelectuală nu ne permite acest lux din cauză că atât „materia primă”, cât şi rezultatul muncii intelectuale sunt intangibile. Aceasta face ca atunci când muncim intelectual să nu ne putem da seama dacă am parcurs 35% sau 70% din ceea ce avem de făcut nici după 4 şi nici după 6 din cele 8 ore de muncă. Gândiţi-vă de exemplu că trebuie să procesaţi 30 de emailuri. E posibil ca un email să vă ia 2 minute, dar e la fel de posibil să vă consume şi 2 ore pentru că presupune să întocmiţi nu ştiu ce raport!

Un alt motiv pentru care durata unei sarcini intelectuale este dificil de estimat este pentru că rezultatul final al muncii intelectuale poate fi perfecţionat la infinit datorită accesului nelimitat la informaţie. Cine ştie cât de bine poate fi făcut un contract de vânzare cumpărare, sau cât de bine poate fi organizat un eveniment? Oricât de bune ar fi, ele pot fi făcute şi mai bune! Revenind la muncitorul cu piesele, este ca şi cum de dimineaţă i s-ar spune că are de fabricat 80 de piese, iar după 2 ore să i se comunice că are de făcut 115 piese şi tot aşa. E ca şi cum am alerga după Fata Morgana!

Bine, bine, dar eu cum fac totuşi să estimez corect?
Nu ştiu cum estimaţi voi, dar am să vă spun cum fac eu. Este o soluţie simplă şi plictisitoare, aşa cum sunt de obicei toate abordările metodice :) Însă ca orice abordare metodică, dacă e aplicată… metodic, va da şi rezultate ;)

1. Înainte să întreprind ceva încerc să-mi dau seama cât va dura acel ceva. Uneori doar ţin minte, alteori mai şi notez. De exemplu: cât durează să ajung de la Piaţa Universităţii până în Piaţa Muncii la ora 14:00 în zi de lucru, sau cât durează să calculez şi să scriu o ofertă de preţ pentru un sistem de managementul documentelor, sau cât îmi ia să pregătesc o prezentare de 30 minute.

2. Execut acel ceva şi cronometrez cât a durat respectiva activitate. Notez rezultatul.

3. La sfârşit compar estimarea iniţială cu timpul efectiv şi calculez eroarea de estimare. De exemplu: dacă am estimat iniţial că pregătirea prezentării mele va dura 4 ore şi în realitate a durat 5 ore, de aici reiese că am estimat greşit în minus cu 1 oră, adică cu 25%.

4. Data viitoare când voi avea de pregătit o prezentare de 1 oră şi voi estima că ar trebui să dureze cam 6 ore (pentru că noua prezentare e ceva mai simplă decât precedenta) ştiind că eu am tendinţa să estimez în minus, eu voi corecta această nouă estimare adăugând eroarea mea de data trecută de 25% şi voi obţine 7-8 ore. În aceeaşi ordine de idei, dacă plecăm din Piaţa Universităţii la o întâlnire în Piaţa Muncii şi ne alocăm 30 de minute şi în realitate facem 45, în mod evident, dacă nu vrem să mai întârziem data viitoare, ne vom aloca 50 de minute pentru această deplasare ca să ne rămână 5 minute de rezervă.

Metoda propusă mai sus este departe de a fi perfectă. În schimb, este o tehnică simplă care ajustează estimările „din burtă” şi care ne ajută să ţinem minte exact cât au durat activităţile similare anterioare şi să nu ne mai bazăm pe memoria înşelătoare.

Spor la estimat şi la cât mai mulţi clienţi mulţumiţi de estimările voastre!

Bibliografie
[1] M. Roy, N. Christenfeld, Bias in memory predicts bias in estimation of future task duration, Memory and Cognition Journal Vol. 35(2)/2007, pag. 557-564

Au inceput inscrierile la cea de-a doua editie a programului Tineri Antreprenori

Junior Chamber International (JCI) Bucuresti , filiala locala a celei mai importante organizatii mondiale de tineri antreprenori si tineri manageri (www.jci.cc), pregateste in luna mai 2009, cea de-a doua editie a programului de mentorat pentru viitori antreprenori. Inscrierile se pot face deja pe site-ul proiectului: www.tineriantreprenori.ro

Proiectul se adreseaza tinerilor, cu varste intre 18 si 35 de ani, ce au in plan infiintarea unei firme in maximum 6 luni de la participarea la program sau care au infiintat o firma cu maximum 6 luni de activitate pana la data inceperii programului.

Fiecare participant va avea un mentor personal cu care va petrece patru saptamani la biroul acestuia din urma. Mentorii sunt tineri antreprenori care au infiintat in ultimii ani start-upuri de succes in diverse domenii. Lista completa a acestora poate fi gasita la: www.tineriantreprenori.ro/mentori

« Prima editie a programului de mentorat, desfasurata in toamna anului trecut, a insufletit 203 viitori antreprenori sa aplice pentru acest program. Acestia au trecut prin mai multe etape de selectie, iar in final au fost alesi cei 18 participanti. Putem spune ca a fost o concurenta mai acerba decat pentru inscrierea la unele din cele mai prestigioase facultati din tara. Noutatea acestui program este interactiunea directa intre mentor si mentoree si feedback-ul imediat. » , declara Mihai Nasaudean, managerul proiectului - JCI Bucuresti.

Misiunea proiectului este de a contribui la dezvoltarea antreprenoriatului in randul tinerilor din Romania si de a-i sprijini pe acestia in initiativele lor, prin transfer de know-how, prin mentorat si prin training.

Pe langa discutii si sfaturi despre antreprenoriat, mentoree-ul impreuna cu mentorul vor trebui sa dezvolte un plan de afaceri ce va intra in competitia nationala Best Business Plan, organizata tot de JCI. Cel mai bun plan de afaceri va accede in finala mondiala a competitiei Best Business Plan, ce va avea loc in luna octombrie a acestui an in Tunisia, in cadrul Congresului Mondial al JCI.

« Nevoia de educatie antreprenoriala, de calitate, este atat de mare in Romania, incat acest program de mentorat incearca sa ajute la dezvoltarea cat mai multor tineri cu initiativa si cu spirit antreprenorial. Odata dezvoltat, acest spirit ce se poate aplica atat in compania proprie cat si intr-un ONG, in mediul public sau intr-o companie mare », adauga vicepresedintele executiv al organizatiei JCI Bucuresti, Tudor Maxim.

In urma acestui proiect se va crea o retea de tineri antreprenori ce vor putea continua relatia de colaborare initiata in timpul proiectului.

Participarea la program este gratuita si este sustinuta de munca mai multor voluntari din organizatiile partenere. Inscrierile se fac pe site-ul proiectului, la adresa www.tineriantreprenori.ro.

Despre organizatori

Initiatorul proiectului este Junior Chamber International Bucuresti, parte a Junior Chamber International (JCI). JCI este cea mai mare organizatie pentru tinerii lideri si antreprenori din lume, cu o vechime de 64 de ani. Membrii JCI sunt profesionisti si antreprenori cu varste cuprinse intre 18-40 ani care vor sa se dezvolte ca lideri si sa determine schimbari pozitive in societate. JCI are peste 200.000 de membri activi in 115 tari si milioane de alumni, care se implica in numeroase proiecte si programe de dezvoltare. JCI militeaza pentru implicarea tinerilor in viata economica, politica si sociala a comunitatii lor si realizeaza proiecte in urmatoarele domenii: dezvoltare individuala, dezvoltare internationala, afaceri si comunitate. Detalii la www.jci.cc.

JCI Romania exista din 2003 si a realizat pana in prezent numeroase proiecte, repurtand succese importante in competitiile internationale, cum ar fi Best Business Plan si Creative Young Entrepreneur si fiind mereu prezenta cu proiecte in conferintele si congresele mondiale si regionale, in cadrul carora a promovat antreprenoriatul romanesc. In prezent, JCI are filiale locale in Bucuresti, Timisoara, Brasov, Constanta, Iasi, Cluj si Lugoj, urmand sa lanseze in curand o noua filiala la Sibiu.

Coorganizatorii proiectului sunt organizatii importante, studentesti si de tineret din Romania: Advice Students, ASER, Business Club, FINANS si Leaders Romania.

Pentru mai multe informatii:

Mihai Nasaudean, Manager proiect

E-mail: mihai.nasaudean@gmail.com Telefon: 0744.682.865